Articol Blog

învăț


Ce ești?
Mirare. Intrebare. Ești spasm.
Minune ești? Sau doar o încercare.
Ești început? Sau doar o poveste care se va rupe înainte să înțelegem. Înainte să aflăm. Dacă a fost sau n-a fost.
– Gândești prea mult, mi-ai zis. 
– Dar știi, eu vad cum timpul fuge. Îl simt. Mă doare când îl văd irosit. Și știi, în viață totul e ciclic. Tu crezi în karma? Crezi în alte vieți? Trecute, următoare?
– Lasă prostiile, mi-ai zis. Hai mai bine în parc cu rolele. Vreau să simt vântul pe față. Vreau sa te țin de mână. Ești o nerăbdare, asta ești.
Mă uit la el. De sus, de alături, dintr-o parte. Mă văd lângă el. Aș minți să zic că nu-mi văd locul lângă el.
El, din când în când, se uită în spate. Mâhnit. Îndurerat.
Eu, din când în când, mă ascund. De mine, de el, de viață.
El mai pleacă, din când în când. Eu, isterică, de fiecare dată cred că nu se va mai întoarce. Și nu-i zic nimic, când vine. Dar lui îi ajunge o privire. Mă strânge în brațe, oftăm, în gând, împreună. Îmi mângâie părul, spatele, iar eu îl țin strâns-strâns. Odată am plâns. I-am zis că mă bucur să-l văd. Că mi-a fost foarte dor de el. De asta plâng. El nu mă crede, îmi zice că … simt prea mult, simt mai mult decât este. Și că ce este, este acum. Mă învață să am încredere, să trăiesc simplu, acum. Fără întrebari. Fără interpretări. Fără frică.
Eu știu. Dar este atât de greu, totuși.
Îi zic că totul e bine. Suntem împreună. Acasă. Acum. Și asta e tot ce contează.
– O să poți?
– O să învăț, îi zic.
El exact cât de fericită mă face, exact atât mă sperie când pleacă. Nici mai mult, nici mai puțin. Fix cât îmi dă, când e pe de-a-ntregul cu mine, fix atât ia, când dispare.
Tot ce îmi promit să nu fac, eu fac. Și iert. Și aștept. Și invăț.
S-ar putea să pierd timpul. Care și așa fuge… S-ar putea să nu fie nimic adevărat, nimic al nostru, în toată povestea asta. Să fie doar o încercare. Dar cel puțin e corect. E pe față. Amândoi știm.
Oricât se pierde, tot atât se câștigă. De ambele părți. Iar asta nu doare.
… Învăț.

***

text reamintit de facebook

22 iunie 2014

un fel de zi în care a început războiul, un fel de amintire care-i pace, deja.

o zi în care dau atât de ușor copy/paste

4 ani

copy

paste

Comments

comments