Articol Blog

De ce m-as mai ascunde?


M-am intors in acelasi loc, am facut aceleasi lucruri, in aceeasi ordine, in acelasi fel, dar nu am reusit sa intorc nimic din ce-am fost si avut.
Nicio zvacnire. Nicio transa. Nicio moarte mica.

Eram alta.
Eram altfel.
Nu a mai functionat formula.
No magic de data asta.

Lumina cade la fel. Umbra se’ntinde pe acelasi perete.
Vantul isi face de cap cu parul meu, pe care l-am tuns exact ca atunci. Aerul miroase la fel.
Sunt desculta, in iarba, sprijinita de acelasi copac.
Fara mari asteptari. Fara mari planuri. Cu un singur gand.
„Intampla-te din nou, te rog!”

Dar, nimic.
Absolut nimic.
Un singur raspuns imi vine in cap.
„Trebuia sa luati atunci, totul.”
Il alung. Nu-l vreau. Nu-l cred.
Noi avem putere. Noi o sa reusim.
Noi …

Sa mai stau?
Sa raman?
Poate maine e altfel. Poate maine functioneaza.
Unde m-as grabi?
De ce m-as mai ascunde?
Raman aici 2 zile.
Incerc sa plang. Incerc sa iert. Incerc sa ma impac.
Si merg mai departe.

„De ce n-am luat totul atunci, baby?”

Comments

comments