Articol Blog

noi, cei care credem


Sunt unii oameni pe care-i întâlnești și știi sigur și fără dureri de cap și de inimă, că-i iubești.

Anume îi iubești. Simplu, perfect, rotund. Nu te-ai îndrăgostit, nu s-a stins o lumină și s-a aprins alta, nu e „cel așteptat” și în nici un caz, niciodată, nu e așa cum ai crezut că va fi.

Îl iubești simplu. Dintotdeauna. Nici nu realizezi cum și în ce fel se umplu toate golurile sufletului și colțurile minții. Nici nu vrei să afli „ce” până atunci și „cum” de acum înainte.

Ți-e liniște. Bine. Fără așteptări, fără scenarii.

Îi iubești perfect, cu tot ce vin la pachet. Pentru că fiecare vine cu propriul bagaj, plin de povești, păreri și închipuiri despre iubire și viață.

Îi iubești rotund, întreg, ca pe un dat care există, a existat și va rămâne, indiferent de orice și de toate.

 

Sunt rare aceste trăiri. Sunt rari acești oameni. Probabil, ne urmărim de mai multe vieți, unii dintre noi. Cei, care credem.

 

Am învățat în ultimii ani să spun mulțumesc.

Celor care nu m-au vrut. Celor care m-au vrut, dar nu m-au ales. Celor pe care nu i-am ales și m-au iertat. Celor cu care am încercat. Celor cu care m-am pregătit pentru aceste momente rare, tainice, de întâlniri perfecte. Potrivite.

Am învățat să spun mulțumesc felurilor în care oamenii, timpul și experiența m-au învățat despre lume, despre adevăr, despre răbdare, despre încredere.

Am învățat să înșfac rapid și cu precizie șansa. Pentru că fiecare potrivire își are vremea ei. Perfectă.

Sunt unii oameni pe care-i întâlnești și știi sigur că-i iubești. Și poți să nu știi absolut nimic despre ei. Cum au învățat la școală și dacă au fost timizi în copilărie. Dar te afli pe tine prin ochii lor, și atunci, nimic altceva nu contează.

 

Pregătiți-vă pentru astfel de întâlniri. Mărețe. Unice. Perfecte. Potrivite.

Faceți-vă timp și loc pentru astfel de oameni. Care ne urmăresc din alte vieți. Pe cei, care credem.

Comments

comments